Tanti cea cu şlapi albaştri, mânuitoarea furtunului…

… cea care în ultimele doua săptămâni trezeşte în mine instincte criminale. Ora 4 după amiaza, o aud cum plimbă furtunul pe trepte. Începe nene şi udă. Udă scările, udă trotuarul, udă drumul, maşinile de pe drum… Apa îi curge pe picioare, picioare îmbrăcate într-o pereche de şlapi din plastic. Albaştri.  Priveşte în gol şi udă, udă frate, cu mânie, îşi mişcă buzele parcă într-o rugăciune şoptită şi udă. Coboară treptele, udă porţiunea de sub bloc, acolo unde sunt parcate maşinile, coboară pe drum şi îşi continuă periplul udător. Apa se risipeşte la vale. Tanti udă în continuare şi nu se mai opreşte Mă omoară încet cu fiecare picatură. În fiecare zi, milioane de picături de apă risipite ca să ude. Drumul. În fiecare zi îmi promit că mâine ies şi urlu la ea, urlu pentru fiecare picatură de apă risipită ca să spele caldarâmul. Şi în fiecare zi îmi dau seama că singurul lucru pe care îl voi obţine va fi o privire furioasă şi eventual, de ciudă, un jet de apă mai mult. Că io o plătesc, bă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s