În căutarea atitudinii corecte


Azi am stat pe o bancă – având imaginea de mai sus în față și m-am tot gândit. La bombănelile mele despre cât de urât e orașul în care m-a purtat amorul, cât de strâmbe sunt clădirile, cum nu avem trotuare, cum toți parchează pe unde apucă și plimbarea printre mașini e ca o cursă cu obstacole, cum fiecare construiește după cum îl bate capul și de cele mai multe ori rezultatele sunt dezastruoase… etc. Și da, așa e. De schimbat nu pot schimba nimic, am făcut o alegere cu care trebuie să trăiesc și cale de întoarcere nu e.

Pot să comentez, să fac glume și să mă necajesc de una singura dar un lucru e clar. E clar că dacă nu termin cu asta, prea multele bâzâieli din cap o sa-mi strice la un moment dat frecvența și e păcat. Nu?

Să revin acum la motivul care m-a făcut să regândesc …nodul din papură. Mi-am dat seama că peste un (sper eu cât mai scurt) număr de zile se va naște Ionuț al meu. Și pentru el, Halkida va fi „acasă”. Indiferent de cât de bine o să se simtă în vizitele lui la bunicii de la Timișoara, la tușa Dea la Viena, la nașa Maria în Scoția aici va fi casa lui. Cel mai frumos loc din lume. Și asta e un motiv suficient de puternic să-mi regândesc atitudinea și să văd partea plină a paharului (peisajul de mai sus, spre exemplu). After all, this is all an adventure … 😉

Reclame

6 gânduri despre „În căutarea atitudinii corecte

Adăugă-le pe ale tale

  1. Vezi cum oamenii, nu sunt multumiti niciodata cu ceea ce au? Din afara, pare ca tu te-ai mutat intr-un paradis insorit in care nici nu mai conteaza cum parcheaza unii. Mi se pare asta cel mai mare defect al oamenilor, al tuturor, nu al tau in special. Faptul ca traim langa oameni si lucruri pe care nu le apreciem.

    Apreciază

    1. da Ralu, asta e si marea mea problema! Cand primesc ce am vrut (sau am cerut) caut nod in papura. Dar am detectat chestiunea (din capul meu) si lucrez la ea 🙂 Ma tem ca daca o tin tot asa o sa ma izbeasca viata asta de toti peretii si sa imi iasa gargaunii vreau ori ba …

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

o dama ocupata

trancaneli despre carti, calatorii, copii, chestii, trestii

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: