Un elefant…

…se legăna pe o pânză de paianjen și pentru că nu se rupea a mai chemat un elefant. Doi elefanți … și tot așa…
Cred că toată lumea știe cântecelul ăsta. Și cine nu-l știe, l-ar fi învățat cu siguranță în cele șapte ore petrecute în mașină pe traseul Viena-Timișoara. Ditamai jeepan-ul lui unchiu’ Ioka (și tușa Dea, evident) de-abia ne-a încăput (și suportat). Patru adulți, un pitic și un portbagaj plin ochi (vezi poza de mai jos) au făcut să regândesc ideea de a călători cu mașina pe trasee mai lungi de o oră-două. Treaba asta e pusă deja pe lista neagră sau altfel zis, io din ăstea nu mai fac degrabă!

Proba 1:

Adevarul e că Ionuț a fost băiat cuminte. Surprinzător de răbdător. Atât cât poate fi de răbdător un băiețel înghesuit într-un scaun de mașină câteva ore bune, cu vedere la griul banchetei din spate. N-a plâns. A avut doar o tentativă de mârâit. Si eu, speriată c-ar putea face mai urât, am început să-i lălăi cântecul ăla cu vulpea ce tot fura gâște și… gata! A început distracția. Dintr-o dată piticul a vrut doar un singur lucru: să mă audă cântând.
Combinația cinci piese în repertoriu, o voce neîncălzită și un băiețel care a avut chef de radio m-a-m-a a fost chinuitoare de-a dreptul. Și mintea mea a stat doar la cd-urile uitate în mașina de acasă… Iar elefantul ce se legăna, s-a tot legănat până pe la 100 (la un moment dat număram aiurea rău de tot) și azi numa’ bine că am descoperit asta:

Mâine revin cu poveștile alea savuroase despre cum s-au înteles ai mei cu ai lui (cu socrii adică). Au stat cinci zile la Timișoara, cinci zile în care am râs (de tata) mai mult ca în toate ălealalte 25 de zile de vacanță!

Reclame

Un gând despre „Un elefant…

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

o dama ocupata

trancaneli despre carti, calatorii, copii, chestii, trestii

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: