Remember, remember the … 27th of November

Știu, nu-i ăsta versul original, dar mi-a sărit în minte când mi-am dat seama în ce dată suntem azi. Noiembrie, 27, 2010. Aceași dată, dar în urmă cu trei ani (adică 2007) reprezintă un moment de căpătâi al existenței mele (pfuah, ce expresie de comentariu la limba română, manual de clasa a VIIa) Eram în... Citește în continuare →

Reclame

Sunt o mamă odihnită

Am început să scriu textul ăsta luni, l-am completat ieri și am amânat publicarea lui din varii motive. Mă gândeam că va stârni polemici, în fond, câte mame, atâtea opinii. Azi m-am trezit mai ostenită decât de obicei - nimeni nu a fost de vină ci o insomnie care mă bântuie de câteva zile-ncoace. Am... Citește în continuare →

30 fără 2 (luni) și 7 (zile)

Am primit zilele trecute o leapșă de la Ralu - cea la care mă gândesc de fiecare data când se apropie ora mesei - și mi-a plăcut tare mult ideea. Așa poftă de scris m-a apucat, că nici Johhny băiatul cu doi dințișori nu mă poate opri. M-am proptit în camera lui, el e prins... Citește în continuare →

Drogul meu, singurătatea…

Uneori am chef să fiu singură. Știu, chestia asta vine ca o surpriză pentru cei mai mulți - doar îmi place așa de mult să vorbesc și să socializez, cum adică să stau singură? Ei bine, îmi place. Îmi place să fiu singură acasă, să merg singură la cinema sau la cumpărături, să mă plimb... Citește în continuare →

Continuarea…

După ce s-a trezit și l-am pregătit pentru bușuleală (printre altele, ciorapi lungi cu extra petice pe genunchi) am ieșit din cameră lăsând ușa deschisă în urmă. Nici n-am ieșit bine și țac din trei mișcări a ajuns în urma mea, pe hol. Acolo văzut desenele. A făcut ochii mari, mari și a avansat prudent.... Citește în continuare →

Pentru un copil fericit

Nu știu cum sunteți voi, dar eu am o groază de amintiri de când eram copil. Le derulez în minte, și-s încă proaspete, de parcă ar fi fost ieri. Uneori parcă mi se năzăresc și mirosuri și gusturi de mă întorc în timp cu totul. Spre exemplu, de fiecare dată când mănânc pufuleți (da, găsesc... Citește în continuare →

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: