Relaxarea vine de la Martha Stewart

Când vine vorba de relaxare, paleta chestiilor pe care lumea le face întru atingerea scopului e variată: unii citesc, alții dorm sau ascultă muzică, văd un film, se plimbă prin parc, merg la o cafea, cumpărături și tot așa. La mine treaba stă nițel altfel: când vreau să mă relaxez mă apuc de organizat. Dulapuri, sertare, acte, poze, fișiere din computer. Sunt fascinată de multitudinea de opțiuni când vine vorba de aranjat lucrurile în dulap, mă topesc de-a dreptul după cutii de toate mărimile și formele, mor după etichete (îmi doresc un etichetator din ăla ca în filme! Țac și s-a lipit!), rafturile își găsesc rosturi noi, caut mereu metode noi de stocare a lucrurilor (ați văzut coșurile ălea uriașe de le bagi sub pat? De când visez la unu!). Când merg la magazinul cu mobilă din Suedia, mă pierd cu jumătățile de oră prin departamentul organizatoric și de fiecare dată mai pun în coș câte o cutie sau un capac. Și cum am nevoie de mai multe momente de relaxare decât dulapurile din casă, le iau la rând și mai las câte ceva de făcut pe data viitoare. Așa, să am o continuă motivație de scos și pus la loc… Se pare că Ionuț îmi calcă pe urme, cel puțin pe jumătate de măsură, scoate din dulapuri, sertare (orice locșor pe care-l prinde deschis), dar mă lasă pe mine să le repun la loc, organizat a se înțelege. De când camera lui arată ca un teren de lupte (dulapuri cu încuietori în care-mi prind și eu urechile), prize ascunse, mobilă mutată la centimetru, strategic ca să nu ajungă piticul unde nu trebuie mă ia cu dureri de cap doar când intru acolo. Cineva care are obsesii stricte legate de locul „corect” al lucrurilor mă înțelege cu siguranță. Așa că încerc, dar vai ce greu e, să mă fac că nu văd și îmi concentrez atenția asupra altor locuri din casă. De câteva zile am descoperit raiul organizării, Biblia, ca să-i zic așa, spațiilor din casă. Cum prind o secundă liberă mai arunc o privire și vă jur, nu mă mai satur. Martha Stewart are de toate: cum să organizezi, cum să îți faci mai mult loc, cum să salvezi lucrurile vechi (n-aș arunca nimic!) și alte chestii mărunte pentru orice gospodină care se respectă. Din moment ce asta sunt, o gospodină perfectă (în devenire partea de perfecțiune), o spun tare și fără rușine aproape că mi-au dat lacrimile de bucurie când am văzut pozele ca asta: Dulapu' dulapurilor
Mi-aș petrece concediul în dulapurile ălea, serios! 🙂

p.s. Pentru toți cei care se întreabă dacă viața de stat (ca în echivalentul lui „de locuit” nu „de șezut”) acasă cu piticu din dotare e plicticoasă pot doar să vă spun că nu, nu-i plicticoasă e al naibii de relaxantă. Pentru că în total am 5 dulapuri duble (duble și-n orizontală și-n verticală), alte câteva sertare (vreo 14) și o bucătărie plină. De sertare și dulapuri. Probabil pe când trendul va ajunge și în Halkida o să fac din pasiunea mea relaxatoare un mod de a câștiga cinstit banii de scutece (cică-n America organizatu’ dulapurilor are statut de job. Ha.)

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Relaxarea vine de la Martha Stewart&8221;

  1. Uf, cu postarea asta m-ai ucis! Obsesie legata de locul corect al lucrurilor e putin spus, cred ca as observa si daca ar fi clintite cu 1 mm! Nu pot gandi daca in jurul meu nu e ordine perfecta si nu-i inteleg (si ii ocolesc) pe cei care traiesc in haos (cand e atat de usor si de frumos sa pui lucrurile la locul lor). Despre „raiul dulapurilor” in varianta M. Stewart nu auzisem pana acum, dar daca mai ajungem cumva in aceeasi tara, iti propun un parteneriat in ale organizarii 🙂

    Apreciază

    • in sfarsit cineva care ma intelege 🙂 Sa stii ca de mai ajung p-acasa, ne pornim afacere 🙂 Sau poate chiar asa, o facem internationala de la inceput! :)))

      Apreciază

  2. Poti sa iti inchipui ca eu nu am nici un dulap mare? Am o debara care joaca rol de dressing (unde stau hainute/pantofi pe rafturi-deci nu dulap), in dormitor nu am decat doua etajere (parfumuri si bijuterii) pat si noptiere (in mare parte goale, am intr-una ceva acte si in cealalta nimic :D) si in bucatarie numai corpurile obligatorii (unul jos cu oale si farfurii plus sertar tacamuri si unul sus cu pahare si cani). Sufragerie doar rafturi cu carti si colectia mea de oale de lut. NICI UN DULAP:)) Si mie imi place organizatul, dar cu mentiunea ca a organiza egal a arunca tot ce nu am folosit in ultimele cateva luni. Cred ca mi se trage de la mama, care e ca tine si dupa 60 de ani de viata casa ei e un depozit (are si haine de cand eram eu bebe!!!), iar pe mine asta ma scote din minti, abia am pe unde pasi. Eu zic ca trebuie sa lasi spatiu casei sa ii circule energiile. E de locuit nu de depozitat:) Daca vei analiza ce pui in cutii si de cate ori le vezi pe an, in afara de datile cand le scoti la aer (la reorganizat:P) o sa vezi ca sunt numai lucruri fara de care te-ai descurcat foarte bine

    Apreciază

    • offf, si mie mi se trage la de la mama … ea arunca tot si pe mine ma apuca o ciuda cand imi dau seama cate chestii de „valoare” a dus la gunoi :)))
      mai am si eu iesiri din astea „extreme”, cand scot tot si analizez cu ochi critic ce mai tin (ca poate, poate) si ce sigur nu o sa mai folosesc. Si ca sa nu am mustrari si doruri le duc la un centru de colectare, sa le primeasca cei ce n-au…

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s