Port ochelari cu lentile roz: viața mea-i frumoasă (când Ionuț mă strigă maaaa-maaaa)

Nu m-am putut vedea niciodată în ipostază de mamă. Nu credeam că o să ajung să fiu una și mereu mi s-a părut că rolul ăsta e destinat altora, sigur nu mie. Și totuși s-a întâmplat iar acum – știu, e clișeu – realizez că nu aș schimba situația asta pentru nimic în lume. Poate sunt reticentă când vine vorba de a-i asigura un frate/ soră lui Ionuț dar pe el, oh, pe el nu l-aș da nici de-ar fi să pot da timpul înapoi. Și ca o mamă ce sunt acum (posesivă și egoistă) vă dați voi seama cum am așteptat prima lui vorbă. Pe la 10 luni a zis ceva ce a sunat a mama, evident. A sunat doar pentru mine și doar o dată, o singură dată. Bucuria mi-a fost de scurtă durată. La fiecare încercare de a-l manipula, repetând silabele la nesfârșit, maaa-maaa, maaa-maaa, fiul meu povestea cu mingea. Gol. Primul lui cuvânt. Tare și răspicat. În loc să mă învăț minte, am continuat. Maaaa-maaaa, maaa-maaa de atâtea ori pe zi până când Ionuț, sătul, mi-a răspuns: tata. Tare și răspicat. Și a ținut-o așa cu gol și tata până de curând, când am lăsat orice speranță și i-am dat pace.
Viena. Eu, Dea, Ionuț. Pe canapea. Mă ridic, dispar. Aud: mama? Sor-mea începe să urle, l-ai auzit??? Te-a strigat!! Vin în cameră și ies din nou. Aud: mama? Sar ca nebuna înapoi pe canapea, îi iau pe Ionuț la smotoceală. Ies din nou. Aud: mama? Revin, sar, smotocesc și pupăcesc. Ies. Aud. Revin. Smotocesc, pupăcesc. Ies. De vreo douăzeci de ori. Nu mă mai satur. Ionuț mă strigă, mă caută, spune mama și așteaptă râzând reacția mea. E aceeași de fiecare dată. Îl smotocesc și pupăcesc și-l drăgălesc. Nu mă mai satur. Așa că din cauza asta sunt prinsă într-o stare de euforie ce nu se mai gată (mama, mama, mama!) fac planuri mari și chiar le pun în practică. Chef de miștocăreală n-am (încă) dar nu-i nimic, (re)vine el. Viața chiar e frumoasă (când Ionuț mă strigă mama!)

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: