Sondaj pe bune

Am crescut cu doi părinți plini de umor. Al mamei, eh, al mamei e mai greu de priceput, dar e din belșug, sarcastic, ironic și cu țintă fină. Al tatălui, al lui e de legendă. Surd dacă ești și tot te strici de râs de-l prinzi în pasă bună - aproape tot timpul a se... Citește în continuare →

Reclame

Alfabetul Alexandrei

A - de la aici și acum. Încerc să nu mai stau ancorată între două lumi - cea care a fost și cea care o să vină ci să-mi trăiesc prezentul. Nu-mi iese de fiecare dată dar sunt pe drumul cel bun. O simt. B - de la bucurii mărunte. Un zâmbet de-a lui Ionuț,... Citește în continuare →

Cozonac încovrigat

Mă apucă din când în când, așa cum spuneam și în postarea anterioară, cheful de gătit. Prajituri și biscuiți, dulciuri și alte cele. Din categoria desert, se înțelege. Nu am realizat până acum că pentru astfel de activități e nevoie de talent și răbdare. Nu. Mă încăpățînez și insist să ascult sfatul soțului care spune... Citește în continuare →

Triluind a veselie

Nu am mai avut de foarte multă vreme (am și uitat de când) așa o stare de bine și de liniște interioară. Habar n-am ce s-a întâmplat, pur și simplu plutesc. De trei zile încoace. Am pace în minte și-n suflet și sentimentul că toate-s pe drumul cel bun și se vor termina cu bine.... Citește în continuare →

Neserioasă și atât

Ce vă ziceam ieri? Că stau cuminte, nu citesc știri, nu aud și nici nu văd nimic? Mă retrag în lumea piticului meu drag, închid ochii și trec pe fără sonor? Am mințit. Cu nerușinare, doar știam că nu o să pot să fac din ăstea... De cu bună dimineață am profitat de mucii lui... Citește în continuare →

Jale mare

Vreau, oh, Doamne, vreau înapoi liniștea din satul meu. Liniștea aia de dinainte de criză și greve, scandaluri, euro, FMI, nemți, francezi, EU, de dinainte de zilnica întrebare "oare ce naiba facem mâine?", liniștea aia ce mă plictisea îngrozitor și care se repeta, zi de zi, lună de lună. Nu mai vreau incertitudini și întrebări,... Citește în continuare →

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: