Alfabetul Alexandrei

A – de la aici și acum. Încerc să nu mai stau ancorată între două lumi – cea care a fost și cea care o să vină ci să-mi trăiesc prezentul. Nu-mi iese de fiecare dată dar sunt pe drumul cel bun. O simt.
B – de la bucurii mărunte. Un zâmbet de-a lui Ionuț, o strângere de mână, o plimbare pe nisip, miros de mare, o seară cu oameni dragi mie.
C – de la Costas cel creț. Cel mai cel dintre toți. Bărbat cu umor și inteligență peste medie. Ironic și sensibil și bun. Le are pe toate și-i al meu.
D – de la dor. Tot mai mult și tot mai des, dor de casă și de prieteni. Nu știu ce m-aș face fără telefon, messenger și mesaje. Cu siguranță aș fi în minus cu o dependență. Alt d.
E – de la excursii. Aș putea să o țin tot așa, dintr-o excursie în alta, din aeroport în aeroport. Tot pe drumuri. Nu mă mai satur de văzut lucruri și locuri noi. De-abia aștept să văd câte bilete de avion îmi aduce anul care vine!
F – de la familie. Puțin importantă până în urmă cu câțiva ani. Familia era acolo, se subînțelegea. De o vreme încoace însă mi-e tot mai aproape de suflet.
G – de la grabă. Caracteristica mea de bază. Nu am răbdare mai pentru nimic și sunt mereu pe fugă. Cu un picior afară. Și când ajung acolo unde mă grăbeam să ajung, nu, nu mă liniștesc. Mă grăbesc înapoi.
H – de la Halkida sau Chalkida sau Xalkida. Noua mea acasă. O critic și o miștocăresc, mă oftică de mor nu alta, dar nu mă dau dusă. Am ajuns la concluzia că prefer să nu-mi placă aici dar să pot să plec când vreau și unde vreau decât să-mi placă în altă parte dar să nu pot pleca la fel de ușor. Asta-i situația când ești parte în afaceri de familie.
I – de la Ionuț. Ioannis. Piticul meu. Adorabil, isteț, vesel, iute, zâmbăreț, fericit. Copilul.
J – de la jucării. Le văd peste tot. Ionuț se bucură de cratițele mele, eu aș cumpara și trenul cu numărul 10 și cutia de cuburi și poate încă un sac de prostiuțe și cărțulii colorate și ursuleți și și și…
K – de la Konstantinos sau Kostas. Vezi litera C.
L – de la lume largă, lume, aș mai vrea vreo zece vieți să te văd toată. V-am zis cât îmi place să mă plimb?
M – de la mama. Mami. Mama mea. În continuare, cuvântul care mă topește. Mama. Mami. Mama mea. O înțeleg acum și pe Maia. Cea de la care încă învăț.
N – de la n-aș putea fără telefon și internet nici măcar o zi. Grav.
O – de la nume de cod Gălbenuș. Prietenii știu de ce. Cea mai gravă pierdere de timp din istoria mea îK (înainte de Kostas). Când îmi amintesc îmi vine să mă iau la bătaie, nu alta!
P – de la pitic. Cel din capul meu, veșnic pus pe șotii. Care se pregătește de ani buni să iasă-n lumina reflectoarelor, respectiv în ediție tipărită.
R – de la roșii cu feta și pâine prăjită cu ulei de măsline. O seară de vară, un băiat cu părul creț și un pahar de vin alb. Alt moment din categoria lucuri mărunte ce mă fac fericită.
S – de la sunet de pian. Mă înnebunește și de-aș putea l-aș pune pe fundalul tuturor gândurilor mele.
Ș – de la șoapte. Chițăind cu Ionuț, pe întuneric. Eu șoptesc, el chiuie.
T – de la tata. De departe cel mai haios om pe care-l cunosc. Are un sac de
poante-n spate și alte mii de ironii și poezii. Un deliciu.
Ț – de la țoape. Norocoasă cum sunt, îmi ies în cale peste tot. Partea rea e că uneori simt că sunt și eu una. Partea bună e că-mi trece repede și mă inspiră de minune!
U – de la unu + unu = trei. Și atât.
V – de la Viena, ce altceva. Orașul cel mai drag mie. Unde am petrecut ani de vis și unde o să mă întorc mereu cu sentimentul că sunt acasă.
W – de la WiFi. Fără de care aș fi probabil mai liniștită și mai puțin on line.
X – de la Xalkida, Chalkida, Halkida.
Y – de la i-ul grec. Unul dintre ele, pentru că pe aici i-urile sunt de mai multe feluri. După patru ani tot le încurc și le pun după ureche. Și grecii mai spun că germana-i grea!
Z – de la zmeură. Fructul meu preferat. În orice combinație, cantitate și oricând.

Dau mai departe ideea, Ralucăi (poate ne faci un rețetar alfabetic:) și Dianei (că-i loc și de alte ocupații) și oricui mai are chef de împărtășit.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Alfabetul Alexandrei&8221;

  1. Off topic, Alex, dar related cu “my son’s first english word: COOKIES!!! ;)))”, uite o funny story (ca sa vezi cum Ionut e intr-o companie selecta, haha): Gavin McGregor Rossdale’s (stii tu, solist Bush, yummy husband of Gwen Stefani and proud papa) early days were so humble and quiet, none of his friends could foresee fame in his future. Apparently, young Gavin was so shy he didn’t even speak until he was 4 years old. When he wanted something, he’d point to it. The adorable tot’s first word was… „cookie.”
    True story (google it). Te pup!

    Apreciază

  2. Este voie sa raspunzi chiar daca nu esti invitat special ? (Zau, eu chiar nu stiu eticheta corecta a jocului asta de „leapsa”, care vad ca e destul de popular pe blogurile in limba romana, si chiar am intrebat pe ici pe colo, dar nu mi-a raspuns nimeni.) Insa mie personal, cand am timp liber de „pierdut” imi place sa raspund la diverse surveys…asa ca risc si raspund si eu aici ! Voiam sa adaug ca am sa evit sa ma gandesc la substantive proprii, mai ales la nume de persoane, deoarece am mai facut deja chestia asta mai de mult la mine pe blog, si mi s-a parut mai interesant, din punctul meu de vedere, in acest moment, sa „asociez” in legatura cu substantive comune, si, daca totusi imi vin inevitabil in minte substantive proprii, am sa le „suprim” si o sa pun ce-mi vine imediat pe urma in minte ca substantiv comun.

    a- abac
    b- biosfera
    c- cocostarc, clanta, cheie, codru
    d- diafan
    e- estompat
    f- floare, fior
    g- ghiocel
    h- hibrid, hram, ham
    i- inel
    j- jucaus
    k- kaki
    l- leu, lamaie
    m- mior
    n- nou, naiv
    o- operatic
    p- piatra
    q- quark, quasar, quotient
    r- risc, razor
    s- simplu, simpatie
    t- timbru
    u- uvula, ukulele
    v- vioara, violoncel
    w- wolfram
    x- xilofon
    y- yahoo (al lui Jonathan Swift !), yahtzee (jocul cu zaruri)
    z- zimbru

    LOL ! Chiar mi-a placut jocul asta, si acum chiar ma intreb daca rezultatul e destul de pestrit ! Ca sa intelegi circumstantele mele mai largi: tocmai am plecat definitiv din Romania in Norvegia acum 1 an, si ma aflu inca in tranzitie de aculturare. Nu folosesc limba romana pt. gandit decat pe bloguri on-line de 1 an, si, cand vorbesc cu parintii la telefon. In rest trec printr-un proces de a dori sa ma desprind la un moment dat definitiv de limba romana, desi stiu ca e de durata, si de aia imi si permit, indulgent si oarecum addicted-compulsiv sa ma joc pe unele bloguri, inclusiv pe cele 4 bloguri ale mele, (in romana, engleza, franceza, si norvegiana !), pe care mi le-am facut dupa ce am plecat din Romania. (Desigur ca limba materna nu poate fi „pierduta” si desigur ca si eu, atunci cand voi deveni dement si voi incepe sa pierd limbile achizitionate mai tarziu una cate una in sensul invers al achizitiei lor, o sa revin pt. o vreme la limba romana, dar, momentan, cat inca nu am inceput sa am deficit cognitiv semnificativ, eu tot incerc sa ma desprind incet incet de aceasta limba.)

    In legatura cu unele litere, chiar mi-au venit in minte in serie rapida mai multe cuvinte, si de aia le-am pus pe toate, dar nu am stat, cred, sa ma gandesc mai mult de max. 2 secunde la fiecare litera, mai realist poate mai aproape de 1 1/3 secunda.

    Apreciază

  3. Pingback: Alfabetul meu | I chose.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s