Reclamă pentru Grecia

Nu mă mai uit la programele de la televizor de luni bune. Nici la știri. Îl avem în casă (am cumpărat unul după un an pauză!) și-l pornim seara pentru câte un film pe DVD. Știri nu mai citesc de vreo două luni, habar nu am ce se întâmplă și sinceră să fiu, nu-mi lipsește deloc. Citesc mai multe cărți, descopăr muzică nouă, mă informez despre alte chestiuni (decorațiuni, copii), îmi observ pruncul crescând și țin închise urechile când vine vorba de politică, euro, crize și alte cele. Și de când am decis treaba asta, pe cuvânt că mă simt mai bine.
Dar, evident, toate au un final. Liniștea mea interioară și exterioară a început să se tulbure. A trebuit să-mi scot capul din bârlog, să-mi mut dosul de pe șezlongul de pe plajă, să las cafeaua altora și să înfrunt lumea. De câteva zile primesc mesaje de pe la prietenii doritori de vacanțe-n Grecia și cum nu-s dintre cele mai pozitive, m-am pus pe recuperat informații. Mare mi-a fost mirarea (de ce mă mai mir, doar nimic nu s-a schimbat) să dau peste niște titluri și scenarii apocaliptice. Nu-i de mirare că grija a mai mare a lui bunică-mea îi de avem ce mânca, pe aici, pe la greci. (întrebare standard, din direcția Cluj: „Voi aveți ce mânca p-acolo?”)
Bun, ca să liniștesc spiritele, relatez din suflet și de la fața locului:
Nu am fost și probabil nu voi fi niciodată fanul numărul unu al Greciei și al cetățenilor ei. Sunt mult prea gălăgioși și împrăștiați pentru gustul meu. Prea balcanici.
Și totuși adevărul e că acum mi-e milă de ei. Îmi pare rău. Situația aici nu-i chiar roz, oamenii sunt mai triști și nițel mai săraci. Parcă s-au mai liniștit cu aparențele. Parcă-s chiar cu o octavă două mai puțin zgomotoși.
Dar de ce să nu spunem lucrurilor pe nume? Unele lucruri nu se schimbă. A rămas la fel soarele care încă arde multe luni pe an și marea, marea care-i tot albastră. Și frumoasă. Și insulele sunt la locul lor, cu localnicii care-și așteaptă vizitatorii (prietenoși localnicii ăștia, serios!). Și asta, asta oameni buni nu le-o poate lua nimeni. Încă se acceptă plăți în euro (cu cea mai mare plăcere chiar!) încă nu au trecut la drahmă (și probabil că nici nu o vor face) încă nu te așteaptă nimeni să-ți plătești cafeaua sau puiul din gyros… în natură (ăstea-s doar o parte din balivernele auzite/ citite)
Lăsați știrile și titlurile bombă de prin ziare și planificați o vacanță la mare. Veniți încoace. Merită. (da, chiar eu o spun!)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s