Între o macaroană și o dungă pe perete, cugetări…

Iuuuuu, ce mă disperă până la dezgust oamenii cărora le este mai dragă ordinea-n casă decât propriul prunc. Asta declarație, fiți atenți, vine de la mine, un control freak – nu dorm până nu-mi pun toate pernele de pe canapele în ordine, perdelele tre’ să stea la dungă și detaliile mele culese de prin piețele de vechituri au o anumită poziționare. A mea. Îmi place de mor ordinea și curățenia, ador să mă așez în fotoliul meu preferat cu o cană pântecoasă cu ceai și o carte bună și din când în când să-mi ridic ochii și să simt cum mă relaxez instantaneu privind în jur perfecta organizare (unii ar spune că-s nebună!) Dar să fim înțeleși, una-i piticul din capul meu, alta-i povestea când vine vorba de Ionuț. Copilul e liber. E liber să mănânce singur și să le împrăștie pe toate – aspirator avem! e liber să scoată cratițele (le știe el pe ale lui) și mereu primește macaroane și boabe de porumb și câte un cartof sau morcov ca să „pregătească masa pentru căței”. Prăjitură facem săptămânal și de cele mai multe ori până la final bucătăria e un dezastru însă cui îi pasă? Punem aspiratorul în priză, scoatem mopul (la cât e de încântat de ele, mai puțin și face singur!) și câteva clipe mai târziu toate-s la loc. Dacă vrea să-și construiască în sufragerie cort, să construiască, îi dau și cearceafuri și pături și tot ce-i mai trebuie, ba mă bag și eu cu el de mă vrea. În balcon are glastrele lui din care scoate pământ și umple altele și per total, nu am nici o urmă de tristețe de se lasă cu mizerie și dezordine. Are liber la desenat pe pereți (doar dacă se termină hârtia și doar la el în cameră!!!) Toate se repară și se pot pune la loc, serios acum, nici un preț nu-i prea mare când copilul ți-e fericit.

Am un spin însă când e vorba de povești auzite de pe la alții. Soțul îmi spune, hei, fiecare bordei, alt obicei. Da, teoria o știu…
Mă sună zilele trecute o amică, mamă a mai mult de un copil, ostenită rău, petrece zile bune-n casă făcând ordine – e mai rea ca mine când vine vorba de „toate la locul lor”. Nu mai pot, zice ea. Strâng aici, copilele trec în cealaltă parte și-și continuă munca dezordonată. Nu mai răzbesc. Parcă fac mereu curățenie și nu mai termin. Într-o primă fază am încercat să-i spun să o mai lase baltă. Acum nu-i chiar mare bai dacă nu speli podeaua zilnic și nici de te duci la culcare și-s vasele nespălate nu se întâmplă nimic. Experiența din mine vorbește. E mai greu la început, e drept, fixațiile ăstea se cer hrănite dar mai bine o casă în dezordine și copii fericiți decât o mamă cu probleme psihice. Nu? Termină de spus povestea, o ascult, după care îmi spune, păi da, amica noastă comună mi-a sugerat să iau o femeie să mă ajute la curățenie o dată pe săptămână însă mie îmi trebuie în fiecare zi, râde ea!
Îți face ea o dată pe săptămână, răspund eu, dar între timp mai trebuie și tu să pui mâna să le mai strângi, nu? La noi e masa și aspiratorul! Mănâncă Ion, curăță Ion („Mami, sunt ca un purceluș!”)
Păi nu, ea zice că nu trebuie să mai faci nimic! Se păstrează!
Se păstrează? În casă cu un copil de peste doi ani? Glumești?
Nu, că ea a zis că așa a crescut-o (nu ca noi adică) de nu face nici un pic de dezordine! Nu are voie să împrăștie și să mute de la loc! Nu o lasă să facă ea numai ce vrea (din nou, ca noi), e educată! Are noroc mare că e așa de liniștit copilul ei…
Da, mare noroc, zic eu. Închid.

Acuma stau și mă gândesc și mă uit peste gardul vecinului. Copii din ăștia chiar există? Se nasc așa, ordonați? Ușor de „educat”? Eu așa fixistă ca acum nu am fost de la început – sor-mea își amintește cu siguranță cum refuzam să fac ordine și să le pun pe toate la locul lor! Dar cred că văzând-o pe mama, ceva, ceva s-a prins și de mine.

Oare vreau și eu noroc din ăsta și de aia stau pe gânduri acum? Pauză. Ionuț mă strigă din bucătărie (da, altă zi fără somn!). E așa de fericit, vine val vârtej la mine, ține în mână o macaroană. „Vezi mami ce am găsit? Vezi? Nu ai aspirat bine ieri!!!”
Nu, clar și sigur: nu vreau noroc din ăla!

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Între o macaroană și o dungă pe perete, cugetări…&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s