Despre control și ce bine-i să n-ai!

Ce-mi place mie cel mai mult la etapa asta, de mamă e modul în care fiul meu mă învață minte. Inconștient și neplanificat, în cel mai natural mod cu putință mă pune la locul meu și îmi dă de gândit. Să aștept, să am răbdare, să-i fac loc, să-i dau timpul lui și cel mai important, să uit de verbul „a controla”. Nu-mi folosește la nimic oricum.
Ionuț are trei ani și aproape patru luni. La trei ani și trei luni era, după descrierea celor din jur, „un băiat mare, isteț dar cu scutec”. Mirarea din jur la auzul ăstei afirmații mi-a creat o stare teribilă de angoasă. Am făcut eu ceva greșit. E vina mea. Copilul meu e altfel pentru că eu l-am grăbit. Pe la doi ani am început cu un fel de „potty training” (Doamne, ce urăsc acum termenul ăsta! De parcă era vorba de un cățel…) și în pofida faptului că fiul meu nu dădea semne de interes, am insistat. Să intre în program, toți copii pe care-i știu la doi ani nu au scutece. Am eșuat lamentabil și am lăsat-o baltă după un episod în care m-am înfuriat pe el, pe bietul de el, pentru că nu voia. Nu voia și pace. Așa că am respirat adddâââncccc și l-am lăsat în pace. După ce a început să se exprime verbal, primele cuvinte-n propoziții, am încercat încă o dată, doar avea aproape trei ani! Răspunsul lui a venit ca din pușcă: „Mami, lasă-mă cu scutec. Nu sunt pregătit fără!” Acum râdeți, nu-i așa? Soacră-mea a mai încercat cu diverse metode de gen – „Uită-te la X, nu are scutec! Tu nu vrei să-l dai jos?” Și la toată încercarea asta venea și invariabilul răspuns a lui Ionuț, tare și răspicat: Nu!
Am luat poziția lui nu-mi pasă, eu nu mă stresez dar nu vreți să știți cum spumega sufletul meu. Citesc tone de materiale despre cum să ne lăsăm copiii în pace să fie, cum să-i tratăm echidemn, cum să uităm de control și lupte de putere și vai, din gură ieșeau înțelepciuni, în minte se duceau bătălii. Dar cum din fericire sunt chestii pe care nu le putem controla, am lăsat totul să fie. Cu greu. Cu vorbe calde de la alte mame bune, cu și mai mult citit, cu soț deștept care mi-a interzis să mai compar grafice și ore de atins „mile stones”. Nu știu cum, poate aerul de acasă de lângă Bega, întâlnirile cu oameni faini, poate toate la un loc m-au făcut să uit de faptul că am un băiat mare care încă poartă scutec. Și m-am trezit într-un moment și mi-am dat seama că nu-mi pasă. E băiatul meu mare care poartă scutece și când el o să zică gata eu o să fiu acolo pentru pasul următor. Ce naiba a fost așa de greu de înțeles. Și în plin proces de relaxare – adevărată, nu doar de ochii lumii!!! s-a întâmplat minunea.
Mergem la prieteni, îl vede pe tizul lui fără scutec, eliberându-se natural, în direcția vântului. Ionuț râde bine, își amintește episodul vreo două zile, minune, mie nu-mi vine la gură nici un comentariu manipulator! Nu. Nu comentez nimic, râdem amândoi și acasă, pe seară, îmbrăcându-l în pijama exclam, natural fără gând ascuns: „Mai avem patru scutece din pachetul ăsta! Când sunt gata nu mai cumpărăm, ce zici?” Se uită la mine serios, zâmbește și răspunde: „Bine! Pun chiloți de băiat mare!” Nu insisit, de fapt, a venit așa de natural încât nu am dat importanță. A doua zi, mă sună sor-mea, plecată cu băieții la piscină. „Ionuț s-a bălăcit și apoi a vrut să meargă să se joace-n casă. I-am dat pe el chiloți și n-a comentat nimic…” Mie-mi vine să scap telefonul din mână. Și de atunci, fiul meu poartă scutec doar la somn, și scăpăm și de ăla săptămâna viitoare când e gata pachetul pe care îl aveam acasă. „Mami, ai văzut? Sunt băiat mare și fac singur! Acum pot singur, mami!” Da, am mai învățat o lecție…

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Despre control și ce bine-i să n-ai!&8221;

  1. Aveam nevoie de o poveste ca a voastra, sincera, fara ascunzisuri. M-am saturat de povesti de copii reusiti, perfecti, care citesc Decameronul pe olita la 6 luni. Felicitari! Copiii astia ne dau niste palme spirituale de ne reasaza pe linia cea buna fara drept de apel.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s