Dacă problemele ar fi lăsate pe mâna copiilor…

Ionuț e de aproape o lună la o grădiniță nouă. Împreună cu prietenul lui sunt nedespărțiți chiar și când merg purtați de nevoi fiziologice. Ionuț e fericit. După 10 luni în care l-am dus în altă parte și din care experiență eu am rămas cu sechele (acum sunt bine, chiar foarte bine) am găsit grădinița asta unde toate par a fi în ordine. E în sistem 50%-50% (privat și stat) și după o discuție cu directoarea am decis că e exact ceea ce căutam. Educatoare extrem de calme și vesele, copiii mulți și fericiți, gălăgie. Ionuț merge în fiecare zi – „acum te pupăcesc bine, apoi du-te la treaba ta” și când ajung la prânz după el de obicei îmi cere să-l aștept – că mai are ceva treabă.
Azi pe drumul înspre casă, îl iau la întrebări. Că deh, e final de lună și la mă-sa, control freak, îi tre’ tras de concluzii.
– Și, îți place? La grădinița cea nouă?
– La grădinița cea veche îmi plăcea mai mult, răspunde el.
(Ce??????? Eu simt că-mi pierd mințile, ăsta glumește???? Respiră, femeie!!!)
– Păi cum așa? Ai vrea să mergi la grădinița cea veche??
– Dacă o putem trimite pe doamna profesoară cea veche de acolo… și în loc să vină doamnele profesoare de la grădinița cea nouă și toți copiii…Pentru că acolo sunt mai multe jucării, mami. Se poate???
– Of, măi Ioane, nu se poate! Tu ești acum la grădinița nouă, aveți și aici jucării și la grădinița veche sunt alți copii.

Ne continuăm drumul, fiecare cu gândurile lui. După câteva minute, se oprește, se uită la mine și zice râzând:
– Dar dacă-i luăm pe toți copiii de acolo, de la grădinița cea veche și-i aducem la grădinița cea nouă? Atunci doamna educatoare nu o să mai aibă copii acolo și îi spunem să ne dea nouă jucăriile! Nu-i așa, mami?

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Dacă problemele ar fi lăsate pe mâna copiilor…&8221;

  1. ce hazlii sunt copiii ! si cum gasesc ei rezolvare… 🙂 M-a atras titlul..as fi pus si eu unul la fel prin vara , cand am fost cam in aceeasi situatie-de transfer de la gradinita..in urma discutiilor cu omuletul meu , o fetita de 5 ani jumate, atasamentul ei fata de vechii colegi a castigat …dar , si ea le-ar fi teleportat pe doamne :-))) Am ramas cu-n gust amar de tot si-o ura pe adulti in general, ca le invadam universul si le deterioram inocenta…in fine…in alta ordine de idei, ma bucur ca te-am descoperit Alexandra…simt ca am cu ce sa-mi clatesc- amagesc dorul de duca , aici pe blogul tau ! Sunt cu ochii pe tine 😉 Cu drag , Geo.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s