Recomandare de vacanță: Kythnos

În urmă cu vreo două luni, mă sună nașa noastră dragă să-mi spună ideea ce-i încolțise în minte: o vacanță cu mine, Ionuț și o altă prietenă și a ei fetiță. „O insulă, mare, soare, trei-patru zile împreună, relaxare, căutăm ceva comfortabil dar ieftin, nu vă stresați, mă ocup eu de toate!” Zis și făcut. A găsit insula, a găsit hotelul, a rezervat cameră, bilete pentru vapor. Am aruncat și eu un ochi peste cele găsite dar între noi fie vorba nu prea mi-am bătut capul. A venit și ziua cea mare și am reușit să plecăm la drum toți cinci: trei mari și doi mici, bagaje, cărucior, scaune de mașină, voie bună cât cuprinde – toți într-un Polo. Da, se poate. Entuziasmul ne-a pierit nițel când am ajuns la destinație, Kythnos și camerele de hotel rezervate s-au dovedit a fi un studio fără ușă despărțitoare, de fapt un fel de cameră mai mare. Patul pentru bebelușă stătea să se dezmembreze așa că eu și Ionuț am sfârșit pe canapele și cele trei cucuiete în patul (cică) dublu. Nu-i bai, de data asta copiii au aceleași ore de somn și trezire, cât de complicat poate fi totul? Am petrecut o seara cu povești și chițăit pe balcon (cei doi pitici adormiți), depănat de amintiri. Trezire brutală cu câteva minute înainte de 7. Noi cele cu copii am plecat la plimbare, cea fără a rămas să doarmă. Am petrecut o zi descoperind insula – fantastică! Plaje pustii, liniște, prunci veseli. A doua dimineață trezire și mai brutală. Dă tonul pitica, Ionuț o urmează. 6:20. Descoperim și altă parte a insulei, mă îndrăgostesc și vreau să rămân acolo. Ultima dimineață, trezitul la ore imposibile continuă. 6. Prima baie la 8, e drept, soarele e mai blând cu noi. Începem să dăm semne de oboseală. Cea fără de prunci nu prea mai are răbdare, ăstea cu, nici ele. Concluzionăm: trei e numărul ideal de zile pe care-l putem petrece împreună în armonie. Rămâne să repetăm experiența și la anu’.
Între timp vă recomand Kythnos. Cu sau fără copii. Neaparat la final de iunie când e aerisită, pregătindu-se de turiștii care vin din iulie încolo. Ușor de ajuns – puțin sub două ore din portul Lavrio, ușor de străbătut, suficient de mare ca să te țină ocupat câteva zile.

048

109

128

146

173

249

272

276

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

o dama ocupata

trancaneli despre carti, calatorii, copii, chestii, trestii

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: