Si au fost cinci zile…

Am avut o săptămână plină. De oameni faini de acasă, de copii veseli și cu chef de joacă, de o vacanță-n vacanță – că doar ce-i viața mea, nu o vacanță continuă la mal de mare și cu picioare-n nisip?

Marți noaptea au ajuns. Ionuț de nerăbdare a început să se pregătească de cu dimineață.
– Nu pot merge la grădi, îmi vin musafiri, povestește el cui are chef să-l asculte. Mami, azi stau cu tine și așteptăm împreună.
Seara e doborât de oboseală dar mă pune să-i promit că dimineață sunt copii în „patul de jos”. Musafirii ajung, îi împart prin casă, dimineața mă trezesc sunete de piciorușe goale pe hol. Începe veselia. Mic dejun la comun, dimineață la plajă, cine vrea să doarmă la prânz? Glumești??? Vine seara, ai noștri prunci nu se lasă duși la culcare. Ionuț stă-n patul de sus și privește la pitica musafira.
– Mami, eu nu pot să dorm dacă nu o văd pe fetiță.
– Care fetiță? întreabă mirat fratele celei ce i-a răpit inima lui Ionuț.
Pe mine mă umflă râsul, râde și ta-su, așa cum râde un tată de fată. Cine știe, știe. Fata urcă-n patul lui Ionuț, se liniștesc.
– Dacă ești lângă mine, dorm. Și te văd. Și dimineață ne trezim și iar te văd.
– Da, o să fiu aici și o să mă vezi, spune micuța. Nu plec nicăieri.
Chestiuni serioase, ce știți voi.
După vreo douăj-de ori de intrat în cameră, hai măăăă, dormiți, adorm cu toții.
Urmează zile de joacă și veselie. Plajă, mare, soare, miroase a vacanță, mie-mi miroase a Timișoara.
Azi de dimineață se fac bagaje. Tristeți. Ionuț merge la grădi.
– Mami, am făcut schimb de jucării cu ei. Pentru că mai puțin și mergem la buni Maia și îi vedem și pe musafirii noștri.
Casa-i goală. Numărăm. O lună și încă zece zile.

photo 1

photo 5

photo 2

photo 3

photo 4

Reclame

5 gânduri despre „Si au fost cinci zile…

Adăugă-le pe ale tale

      1. hmmm, wieso? Wie alt ist Camilo jetzt? Und Linus? Ich glaube mein Sohn ist jetzt so wie Camilo damals… maaaannnn, ich fuehle mich sooo alt :))))

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

o dama ocupata

trancaneli despre carti, calatorii, copii, chestii, trestii

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: