6

Acu’ 6 ani, tot într-o duminică, m-am trezit amețită bine și cu ochii umflați. Sâmbăta seara făcuserăm o petrecere de pomină, un fel de încălzire pentru nuntă și majoritatea invitaților zăceau încă sub efectul țuicii lui tata. Am petrecut dimineața hlizindu-mă cu prietenele, cu poftă de îmbrăcat rochia de mireasă (așteptam o rochie din aia de pe vremea când îmi făceam singură din cearceafuri!) cu chef de dans și veselie. Și cu un kilogram de feta cu roșii și pâine – din care am ciupit întrega zi.

Amintirile de atunci îmi sunt în ceață cumva – momentul în care m-am văzut îmbrăcată, cel când am coborât din mașină, când l-am văzut pe el, așteptându-mă. Au trecut 6 ani și oricât de clișeistic sună, o simt de parcă ar fi fost ieri. Spun că o simt pentru că nu-mi amintesc decât frânturi de zi și clipe dar simțurile-mi sunt limpezi, limpezi. Stomacul strâns, miros de mare, ușurare, da, fac bine ce fac, voie bună plutind în aer.

Au trecut 6 ani și-s sigură că vor mai trece 6 și alți 6 și încă de 6 ori pe atâta. Fericiți, buni și cu de toate să fie!

Picture 219

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;6&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s