Regula bate excepția

Și numa’ ce-am ajuns prin țară că am și avut parte de ospitalitate și politețuri cum numai în România mi-e dat să trăiesc. Am mai povestit eu și altă dată, întâmplări cu pantofi și vânzătoare ciufute, dar acum sunt convinsă că n-a fost vorba de excepția de la regulă. M-am dus la bancă să deschid un cont. Că s-a speriat consortul cu cele ce se petrec la noi pe tarlaua elenă așa că, zice el, n-ar fi rău să avem și un card în România. Citesc în stânga și-n dreapta, întreb pe la prieteni, aleg banca. Intru și merg la ghișeu. Doamna vorbea la telefon și mai că nu m-a apucat rușinea știind că trebuie să o întrerup. Întrerupe ea de bună voie și-și acrește figura. Îi spun cam ce aș vrea, dar adevărul e că nici eu nu știu exact.

– Habar nu aveți ce vreți! sare ea de colo.

Eu una mai că n-am scăpat geanta din mână.

– Nu doamnă, nu știu exact. De aia am venit, să mă luminați dumneavoastră!

Își dă ochii peste cap, serios. Își rotește privirea ofticată și-și dă tot oful afară, pe gură, expirând adânc. Am impresia că s-a înhămat la plug. Îmi explică una alta, sună telefonul, răspunde, vorbește – eu aștept, închide, continuă. Îmi vine să o apuc de haina aia frumoasă de la Zara (că am și eu una la fel) și s-o dau cu capul de masă. Mă abțin, zâmbesc, dau din cap și după zece minute ies cu viteză de acolo.

Intru într-o brutărie. Altă sictirită. Aleg pâine, văd și prăjituri, vreau una, alta, mai vreau una, mai vreau și din aialată. Doamna-i supărată rău. Parcă vreau prea multe;

– Păi ce, și din asta vreți?

Aștept să-mi spună că-s grasă și-s de ajuns. Nu spune nimic, doar pufăie. Pune tot în fața mea, îmi spune totalul și mă uit după o pungă.

– Păi n-ați spus că vreți și pungă.

Am impresia că glumește dar lămâia din frunte-i îmi șoptește că nu.

– Păi n-am spus, dar nu se vede?

– Dar pot eu să ghicesc la fiecare client ce vrea?

Alta pe care-mi vine s-o dau cu capul de vitrină.

Așa că da, sunt convinsă că nu-s excepții ci reguli în sine. Mă înșel?

Reclame

4 gânduri despre „Regula bate excepția

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: