Sunt o mamă adevărată

Prima săptămână-i gata. Am ajuns acasă – Ionuț a sărit pe mine, multe-s de văzut și de povestit – și eu i-am propus o plimbare în parc. De mână și însoțită de voce cu chef de istorisit, chițăiala căreia i-am dus dorul. Și-mi spune și despre școală și despre doamna învățătoare care nu țipă mami la noi și merg toate fetele la ea în brațe! și despre colegul de bancă, mami, e un copil așa liniștit ca și mine (aici mă-mpiedic dar îmi revin repede) despre perele din curtea lui bunu Tinu, despre budica de cioco făcută de buni Maia, despre cum s-a jucat el cu nisip k-i-n-e-t-i-c, adică nu e din ăla normal de care aveam noi în Grecia! și despre una și alta și nu mai termină.

Îi spun și eu printre picături cum a fost ziua mea și ce să vezi? Tace. Apoi ia aer în piept și mă strânge de mână.

– Mami, acum ești și tu o mămică adevărată.

Mă blochez, serios. Adică nu știu de unde să iau remarca și nici nu pricep exact ce vrea să spună. Oare ce-am făcut greșit?

– Cum adevărată?

– Așa cum sunt toate mămicile. Adică mergi la lucru și vii acasă după amiaza. Ai și tu un birou. Acum ești mămică adevărată.

– Păi și până acum? Până acum ce am fost? N-am fost mămică?

– Ai fost o mămică și până acum. Dar acum ești adevărată. Așa cum sunt mamele tuturor copiilor!

N-am reușit să scot mai multe de la el. Adevărul e că nici nu am încercat. M-a pus pe gânduri și încă nu m-am dumirit complet. Pentru că-mi dau seama că treaba asta cu a fi mămică adevărată, mă rog, citându-l pe Ionuț, nu-i treabă deloc ușoară. Aveam impresia, lucrând de acasă, că-i floare la ureche. Și mult mai ușor decât ce făceam eu. Ei bine, eu am intrat în lumea celor mari de câteva zile și serios că nu-mi dau seama cum pot jongla unele femei cu toate și să-și păstreze și capul. Adică job de opt ore- unde tre’ să-ți stea (sau mai bine să miște!) și mintea, casă, soț, unul, doi sau mai mulți copii, ordine-n lucruri, timp și pentru tine, câte-o carte, întâlnire cu fetele, ieșit în oraș, câte-o cină romantică, somn. Am spus deja de somn? Și noi încă n-am terminat de renovat și mâncare tot mama face. Nici haine nu calc, nici soț nu am (aici și deocamdată).

După câțiva ani buni de etichetă de work at home mom – care-i o chestie cu mii de plusuri dar și cu minusuri, am impresia că mamele ăstea adevărate (care pleacă dimineața și au birou, din nou, citându-l pe Ionuț) merită măcar un gând bun sau poate chiar două, trei sau numai din ăstea, în fiecare zi. Iar mamele care n-au birou și nici nu pleacă nicăieri, ci „stau” (m-a pufnit râsul, mă scuzați) acasă  merită și ele exact același lucru. Am fost acolo, am trăit-o și pe asta, știu ce zic! Urmează să-i explic și lui Ionuț.

Reclame

3 gânduri despre „Sunt o mamă adevărată

Adăugă-le pe ale tale

  1. Ai mare dreptate Alexandra.
    Eu am lucrat cu 2 copii (5 luni acasa cu Nr. 1, 50% program pina la 1 an apoi 100% norma), La Nr. 2 eram deja mama singura cu amindoi, unul in burta ( 2 luni acasa…, 2 ani 50%, 1 an 75%, apoi 100%). M-au ajutat enorm ai mei, ei fiind tot aici. Traiesc in Stuttgart de 26 ani lucrez. Nu a fost si nu e in continuare. Ma simt totusi mai uzata si mai epuizata decit o casnica, desi imi este clar ca aceste femei „nu stau”.
    Partea pozitiva este programul in sine „plecatul de acasa”, socializarea, schimbarea, independenta si succesul la servici (nu ma refer la cariera si mari posturi).
    O sa te acomodezi treptat, este bine ca ai si accepti ajutor, asa ramine dupa servici direct timp de servici. Iar in mintea lui Ionut e „normal” sa lucrezi, nici nu ai stiut, ce gindea el de fapt.
    Succes la noul servici si ma bucur in special pt. postul in care lucrezi. Este excelent!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: