Despre ce m-a supărat azi (și sigur mă va supăra și mâine, asta dacă nu mă supăr eu înainte)

Mi-e greu, tare greu să înțeleg chestii care ni se întâmplă zi de zi, situații cu care suntem puși față-n față și chiar de nu ne plac, la acceptăm fără crâcnire, fără să deschidem gura, fără să schițăm câte o strâmbătură sau înjurătură.

Nu pricep nici în ruptul capului, de ce într-o țară ca a noastră, care a suferit sub comunism, în care poveștile cu decrețeii sunt povești de groază, trăite de mamele noastre, de bunicile noastre, privim cu resemnare cum alții militează pentru intezicerea avorturilor (nu, nu mă înțelegeți greșit, nu fac propagandă pro – avort, ci doar pro – informație, pro – alegere, pro – educație și-n plus, nu, nu e treaba mea, nici a ta, ce alege cineva să facă cu corpul ei, cu viața și așa mai departe.) Nu o să pricep de ce-i lăsăm să câștige teren cu subiecte care doar învrăjbesc.

Despre minunile cu referendumul și familia tradițională nici nu-mi vine să mai zic nimic că mă sufoc de indignare! După atâția ani de intezis, de NU, de ce ne este așa de greu să acceptăm că libertatea vine la pachet cu aceleași drepturi pentru toți? Libertatea să iubești și să te iubești cu cine vrei, libertatea să alegi cu cine vrei să trăiești, cum vrei să trăiești. M-am săturat de verbul ăsta, de a interzice, verb care intră cu bocancii-n viețile noastre. N-ați obosit?

Mi-e greu să înțeleg, cum după atâția ani de comunism, după atâția ani în care curgeau glume pe ascuns, despre cât de proastă era tovarășa și cât de vai de capul lor erau toți cei din jurul prea iubiților conducători, când mult prea mult timp am avut în frunte non valori și prostovani care nu erau în stare să lege două vorbe și și pe ălea le legau cu limba de lemn cu tot, nu pot să înțeleg cum de ne încăpățânăm să ne lăsăm conduși tot de prostovani și hoți și tupeiști fără pic de bun simț. De țoape care au doar fân în cap. De habarniști care nu leagă două vorbe. Idioți, idioți dar cu gura mare toți. N-am învățat nimic?

Mi-e greu să pricep cum după atâția ani de serbări și parade le mai acceptăm și acum. Și stăm și ascultăm discursuri care nu spun nimic, dar absolut nimic, care plimbă vorbele de parcă ar fi niște boabe de porumb într-o cratiță spartă. Expresii pe care nici ăia de le citesc de pe hârtie nu le pricep, pompoase propoziții care nu transmit nimic, sunt acolo doar ca să ne umple, strice, piardă timpul.  Nu înțeleg nici de ce ne facem copiii să treacă prin asta. Serbări cu texte-nvățate și recitate la comandă. Chiar, nu simțiți că ați dat timpul înapoi? Vă plăceau? Serbări și defilare? Mie nu.

Nu pricep de unde-i boala asta, că-i boală, de a pregăti covorul roșu, de a ascunde gunoiul sub preș până trec oficialitățile – în Amintiri din Epoca de Aur, doamne, ce actual e încă filmul ăla! e un episod în care tot satul se vopsește pentru vizita celor înalt puși. Mor sufletește de fiecare dată când aud că trebuie să stăm drepți pentru că vine x și y care-s aleși de NOI și puși acolo de NOI pentru a ne servi, ghici ciupercă, tot PE NOI. Mă enervează teribil atitudinea de servitor, de purice, de șoricel speriat ce stă ascuns până trec oamenii importanți. Pupat de papuci și cărat de serviete.

Așa că-i simplu: eu m-am săturat. M-am săturat de chermeze și adunări populare, de alocuțiuni sforăitoare care-s aceleași an de an. M-am săturat să văd și să aud prostii debitate de la nivel înalt. M-am săturat de țoape. De gâște. M-am săturat să ni se spună ce-i voie și natural și tradițional și ce nu. M-am săturat de aberații și ieftineală și beteală. Voi?

 

Reclame

8 gânduri despre „Despre ce m-a supărat azi (și sigur mă va supăra și mâine, asta dacă nu mă supăr eu înainte)

Adăugă-le pe ale tale

  1. Eu m-am săturat(supărat) de ceva vreme. Mi-am luat copiii și am plecat. Este asta soluția? Nicidecum. Însă chiar nu văd să se adune destui supărați în viitorul apropiat, pentru a se schimba ceva.

    Apreciază

  2. „nu-i treaba mea”!!! Ba este treaba mea sa doresc normalitatea, sa fac ce pot pentru ea ca sa traiesc in normalitate! Ce este normalitatea e greu de definit rapid dar sigur nu este normalitatea nici avortul nici homosexualitatea!

    Apreciază

  3. Nu aveti dreptate! Daca eu decid ca mie imi place sa violez copii d-vastra sunteti de acord? De unde pana unde tine normalitatea si unde incepe anormalitatea? Daca eu doresc sa ma hranesc pe fund (scuzati-ma dar era necesara comparația) d-vastra puteti fi de acord poate pana o fac la masa d-vastra! Dupa aceea deranjază. Si mie imi este aproape indiferent ce fac cei gay in dormitoarele lor. Nu-mi este cand spun copilului meu ca asa e normal ca nu este! Sigur ati studiat anatomia ca sa stiti lucru asta. Placerea sau multimea celor care practica o perversiune nu pot normaliza un fapt anormal.

    Apreciază

    1. Pedofilia e una, homosexualitatea e altceva. Doi adulti pot decide daca vor sa traiasca impreuna, „normalitatea” despre care vorbiți dv e relativa (pana una alta, homosexualitatea nu e ceva nou, inca din antichitate se practica) Comparațiile dumneavoastră sunt complet pe
      langa. Faptul ca ati alege sa mâncați „de pe fund” e chestie de cei șapte ani de acasa. La fel cum e cu urinatul in public, aruncarea gunoaielor pe unde ne vine. Cand e vorba de alegerile sexuale ale unor adulti (care implica doar adulti, nu vorbesc de pedofilie care e deja abuz) parerea mea e ca fiecare ar trebui sa isi vada de treaba lui. Pana la urma nici mie nu-mi
      place in mod special sa vad cupluri domnișoara tânara – moșuleț cu bani dar daca ei sunt fericiti, cine sunt eu sa judec. Eu imi invat copilul ca fiecare adult e liber sa aleaga si sa traiasca asa cum vrea. Sa iubească pe cine vrea. Pentru noi asta e normalitate. In ceea ce privește plăcerea, aici e un întreg capitol, fiecare simte in felul lui (atata timp cat exista un consens intr-un cuplu de ADULTI, nu stiu ce am putea defini drept anormal)

      Apreciază

  4. Și pedofilia exista in antichitate dar asta nu o face normala cum nu face nici homosexualitatea. In privinta abuzului cand nu mai e abuz ci liber consimtit? Sunt toți cei de 18 ani adulți? Nu orbește iubirea pe fiecare indiferent de varsta? 7 ani de acasa intr-o familie de homo nu-i tot una cu cei 7 din familia normală. A da, Dolce si Gabbana spun asta si sunt gay!
    Presupun ca sunteti f tânără.Nu-i un pacat ma gandesc ca mai aveti timp sa treceți pe malul bun. O seara buna si iertati daca v am mâhnit! E o chestie reciprocă.

    Apreciază

    1. Ma mâhnește doar faptul că văd că insistați în comparația pedofiliei cu homosexualitatea. Pedofilia e o boala – o psychosexual disorder (am lucrat cativa ani intr-o clinica de psihiatrie din Germania si am studiat subiectul) homosexualitatea e o stare cu care te nasti (nu, nu se ia de la altcineva!) În ceea ce privește vârsta de 18 ani, LEGAL, da, ești adult. Că poți avea și 40 de ani și mental nu ești, intrăm în altă discuție. 7 ani de acasă într-o familie cu doi oameni care se iubesc și care-și iubesc copilul sunt exact la fel fie că vorbim de un cuplu heterosexual, fie ca vorbim de cupluri homosexuale. Copiii au nevoie sa fie iubiti si nu sar in judecati precum o facem noi. Prefer de mii de ori o familie de homosexuali care-si iubesc copilul adoptat decat o familie traditionala care-l abandoneaza sau abuzeaza (nu vreau sa generalizez, dau doar un exemplu) Nu sunt nici foarte tanara, am fost crescuta intr-o familie in care, chiar daca parintii sunt crestini si practicanti, mi-a fost acordat dreptul de a-mi forma singura parerile – pareri care
      au fost si respectate. Drept urmare eu nu sunt credincioasa si nimeni nu ma judeca pentru asta.

      Apreciază

      1. De clinicile care VINDECĂ homosexualitatea nu ați auzit? Exemplu cu familia gay iubitoare sau tradițională sadică e cam tras de păr ( o știm amandoi) De ce amestecați credință în discuție? Hai sa vorbim de anatomie fiziologie patologie in lumea gay ca să vedeți de ce nu-i normal!

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

o dama ocupata

trancaneli despre carti, calatorii, copii, chestii, trestii

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: