Gânduri

Altă săptămână cu întâmplări de tot felul, momente care m-au scuturat și m-au făcut să văd că de fapt sunt o norocoasă, înconjurată de oameni faini și buni, că trăiesc povești de ținut minte, că viața poate fi groaznic de enervantă uneori dar e așa de frumoasă. Că-s multe care se întâmplă când trebuie și vor ele, nu când vrem noi. Și că aproape de fiecare dată e mai bine așa.

Ne-am așezat în rutină și merg toate în ritmul lor. Eu mă bucur de zile pline cu evenimente, nu mi-aș schimba job-ul pentru nimic în lume. Copilul e fericit să fie la școală – și bine-l înțeleg! Crețul trăiește liniștite după ani de nervi și supărări și stres cărat în spate. Ieșim în lume – o facem cât n-am făcut-o vreodată în ăștia 11 ani de împreună. Avem sâmbete și duminici de stat noi doi sau toți trei. De când suntem o familie, sâmbetele din România sunt primele petrecute frumos. Pentru că în Grecia el muncea și-n weekend și de-abia aștepta să cadă lat după săptămâni pline. Acum cădem împreună, după seri de mers prin cafenele și baruri. Muzică și dans și strâns în brațe. Cele mai faine brațe.

Am trăit pentru prima dată-n viața mea niște filme tare ciudate. Copilării. Gelozii. M-au pleznit când mă așteptam mai puțin și vă spun, cred că trebuie să le fie tare greu celor care simt așa zi de zi, câte o viață-ntreagă. M-am trezit la realitate, pentru că eu știu și tot în mine știe că nu e alt om în lume care să mă iubească așa cum o face el. Acum mă pufnește râsul, dar vă jur că nu e de râs. Mai ales că eu sunt o prăpăstioasă de fel și mintea mea e o câmpie fără capăt iar de-mi las gândurile să zburde, pot sta trează și chinuită fără să am de fapt vreun motiv. Am adunat un unu cu alt unu, am stat la discuții așa cum fac oamenii mari – ceea ce vă recomand și vouă din când în când și am realizat că mai sănătos ar fi să-mi țin mintea ocupată cu chestii și întrebări serioase. De genul – ce mâncăm diseară?

Am dat iama prin scrisori vechi și cântece și poze – așa fac de fiecare dată când simt eu că scânteia-și pierde din intensitate (că de stins nu poate fi vorba!) și m-am trezit cu gâtul și stomacul în noduri și mai că nu am șters și o lacrimă sau două. Că-i o poveste tare faină, așa cum sunt toate poveștile cu doi oameni care se iubesc și pentru care anii-s doar niște numere adunate. Și mi-am amintit de Viena noastră și săptămâna magică, de soare și plajă și de stat și ținut în brațe. De cum i se simte părul sub mâna mea. De privirea aia al lui care-i doar pentru mine. De cum știe să mă aducă înapoi când o iau razna. Mi-am amintit cum omul ăla mare cu umeri de după care nu mă zăresc, se strânge și se topește când ne ținem unul de altul sau când îmi alunecă zâmbetul către privirea lui. Sunt iar bine și cu suflet plin – și de ce n-aș fi? Viața îmi dă ce am nevoie: nebunie. Ca să n-apuc să mă plictisesc. Joacă. E cum trebuie să fie.

Și acum îmi cântă-n minte playlist-uri întregi și asta mi s-a lipit (din nou) de suflet..

 

Reclame

Un gând despre „Gânduri

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

Pisica Neagră

We're all mad here!

Ana - O mamă curioasă

Poveștile și curiozitățile unei mame imperfecte

Andrei Albu

Blogger, IT-st, om cu chitară

Garden Walk Garden Talk

The Greater Garden of Nature

Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

o dama ocupata

trancaneli despre carti, calatorii, copii, chestii, trestii

Blogul Monicăi S

Primul meu jurnal online pe un CMS

imaginecontinua

Lumea de altadata si cea de azi.....

smartbabyfilip

curiozităţile şi strădaniile unei mame în secolul XXI

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Lecturi de mamica

recenzii carti, timp liber, dezvoltare personala, parenting

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: