Despre o seară de vineri

Am încă ochii cârpiți de somn, mă întind după cafea, îmi spun din nou cât de mult iubesc sâmbetele în care nu stă nimic în program. A fost o săptămână nebună în care am încercat să-mi găsesc linștea și echilibrul - chestie care pare tot mai greu de făcut. Am muncit la liste de bine,... Citește în continuare →

Reclame

Motive de bine

Mi-am propus să fac regulat o listă cu motivele care-mi trezesc recunoștința. Care-s motorul stării de bine. Astăzi totul a pornit de la o salată. Care mi-a făcut ziua mai bună. Pentru că  îmi erau pline gândurile de nori negri și supărări și întrebări - ce naiba caut eu aici? Încotro ne îndreptăm? Unde mergem?... Citește în continuare →

Umbrela

La Viena într-o zi de luni, 20 august 2007, a plouat. Eram pe bulevard cu băiatul cu părul creț în cea de-a doua zi din restul zilelor noastre. Ne plimbam, așa cum o fac toți îndrăgostiții, cu zâmbete întinse pe toată fața, cu mâini nerăbdătoare să se țină, cu ochi care se căutau. Viena e... Citește în continuare →

Întrebări (și răspunsuri)

O urmăresc pe Liana de la avetisiperoz.ro de foarte multă vreme. Mă inspiră și îmi umple mintea idei. De când o citesc, garderoba mea (și nu doar ea!) arată altfel, aleg mai cu cap și mi-am resetat prioritățile. M-am convins că ce-i mult, nu-i neaparat bun. Când am dat peste lista asta, am întors-o pe... Citește în continuare →

Serbarea noastră

Săptămâna trecută am fost la evenimentul de final de an de la școala lui Ionuț. Nu mă mai satur de momentele petrecute în mijlocul lor! În Grecia Ionuț a avut noroc să meargă la o grădiniță la care serbările erau exact ca și cele de la cea mai faină școală din univers, așa că în... Citește în continuare →

Cum își găsesc copiii drumul?

Am o listă scurtă de oameni pe care-i urmăresc cu drag când vine vorba de parenting și/ sau educație. Pentru mine, la capitolul părințeală, unul singur e cel care m-a atins la suflet și în ale cărui exemple și reacții m-am regăsit de la primele rânduri citite (v-am tot povestit eu despre asta și cu... Citește în continuare →

Încrederea în sine e un dar

Am început ziua cu noi decizii: - Astăzi îmi aleg singur hainele. Gata, eu aleg cu ce haine merg îmbrăcat la școală! mă avertizează Ion cu noaptea-n cap. - Ok. Știi unde-s. Îl aud cum deschide dulapul, exclamă tot felul, cântă. - Ai ales? - Da. Azi îmi iau tricoul ăsta gri cu dinozauri. -... Citește în continuare →

(aproape) 2 zile

Am avut parte de (aproape) două zile fără internet și fără semnal la telefon. Concluzia? Mai vreau. Nu-mi amintesc ultima dată când am fost așa de liniștită. Fără să-mi vină să verfic newsfeed-ul să văd ce mi-a scăpat, ce a trecut pe lângă mine. Fără să dau câte un "refresh" adresei de e-mail. Sau contului... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: