De seară, cu Ion

Azi a fost zi de stat acasă. Inițial pentru mine, până la urmă pentru noi. Că ne-am pornit de dimineață dar pe drum l-au durut toate și cum el nu minte cu din ăstea, m-am speriat așa că am făcut cale-ntoarsă. Pe la 9 i-am cerut învățătoarei fișele, să le facem amândoi. S-a înroșit whatsapp-ul... Citește în continuare →

Reclame

#stauacasa

Am luat o lungă, prea lungă pauză de la scris pentru că am fost prinsă cu altele și pe cuvânt de om serios că mi-aș fi dorit din tot sufletul să reiau bunul obicei al blogului cu un text vesel. Cu o întâmplare cu Ionuț în rol principal sau măcar cu crețul care a mai... Citește în continuare →

Câte-n lună și-n stele (p)

Și nici n-am ajuns bine după Ion, că mi-a și sărit pe bicicletă și a reluat povestea întreruptă dimineață. Cu stele și planete și big bang și cât de mare e universul și dacă am avut timp azi să caut informații despre calătoria în timp. Și dacă mai știu care-s planetele gazoase, care-s ălea solide.... Citește în continuare →

Prima zi de școală (faină)

Eu nu am multe amintiri legate de primele mele zile de școală din clasele primare. Îmi vin în cap doar frânturi într-o ceață gri, era al naibii de gri totul în anii '80. Aveam un ghiozdan roșu cu bec de semnalizare, oare de unde au făcut ai mei rost de el? și o uniformă tare.... Citește în continuare →

Dezmeticire

Sau cum încă nu știu pe ce lume mă aflu. 20 de grade la Timișoara, după 3 săptămâni și 2 zile de vacanță la peste 30 de grade. Drumuri cu peripeții. Gânduri venite unele peste altele, decizii luate după nopți de discuții, soare, prea mult soare, vânt puternic, prieteni vechi și dragi, mâncare delicioasă, sezația... Citește în continuare →

Topul cărților lui Ionuț

I-am spus lui Ionuț că pregătesc un text despre cărțile lui preferate. - De ce? - Ca să dăm idei de lectură și altora. Să-i inspirăm. Să le spunem ce cărți preferi tu ca să le cumpere și ei! - Foarte bună idee. Dar eu decid despre ce cărți povestești de data asta, bine? Așa... Citește în continuare →

Serbarea noastră

Săptămâna trecută am fost la evenimentul de final de an de la școala lui Ionuț. Nu mă mai satur de momentele petrecute în mijlocul lor! În Grecia Ionuț a avut noroc să meargă la o grădiniță la care serbările erau exact ca și cele de la cea mai faină școală din univers, așa că în... Citește în continuare →

Cum își găsesc copiii drumul?

Am o listă scurtă de oameni pe care-i urmăresc cu drag când vine vorba de parenting și/ sau educație. Pentru mine, la capitolul părințeală, unul singur e cel care m-a atins la suflet și în ale cărui exemple și reacții m-am regăsit de la primele rânduri citite (v-am tot povestit eu despre asta și cu... Citește în continuare →

Încrederea în sine e un dar

Am început ziua cu noi decizii: - Astăzi îmi aleg singur hainele. Gata, eu aleg cu ce haine merg îmbrăcat la școală! mă avertizează Ion cu noaptea-n cap. - Ok. Știi unde-s. Îl aud cum deschide dulapul, exclamă tot felul, cântă. - Ai ales? - Da. Azi îmi iau tricoul ăsta gri cu dinozauri. -... Citește în continuare →

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: