Întrebări (și răspunsuri)

O urmăresc pe Liana de la avetisiperoz.ro de foarte multă vreme. Mă inspiră și îmi umple mintea idei. De când o citesc, garderoba mea (și nu doar ea!) arată altfel, aleg mai cu cap și mi-am resetat prioritățile. M-am convins că ce-i mult, nu-i neaparat bun. Când am dat peste lista asta, am întors-o pe... Continuă să citești →

Reclame

Serbarea noastră

Săptămâna trecută am fost la evenimentul de final de an de la școala lui Ionuț. Nu mă mai satur de momentele petrecute în mijlocul lor! În Grecia Ionuț a avut noroc să meargă la o grădiniță la care serbările erau exact ca și cele de la cea mai faină școală din univers, așa că în... Continuă să citești →

Coincidențe

M-am trezit cu noaptea-n cap pentru că-i greu să te țină somnul când sufletul ți-e plin de elan și entuziasm. Ieri am ajuns acasă târziu, cu un zâmbet tâmp, întins pe toată fața pentru că ziua mi-a fost una lungă dar al naibii de frumoasă. Plină de coincidențe și oameni faini, de energie și lumină... Continuă să citești →

Sărbători liniștite!

Sunt înconjurată de ouă, flori și Hristoși pe cruce. Oriunde-mi întorc ochii, mai dau peste câte un iepuraș sau cozonac sau urări. Eu una nu mă simt mai curată zilele ăstea, nici mai bună, nici mai aproape de cele divine. Ăstea ar cam trebui să fie de zi de zi așa că, sincer vorbind, singurul... Continuă să citești →

Vine Oana Moraru la Timișoara…

... și eu o aștept ca și când. O urmăresc de multă vreme. Îmi merg la suflet toate vorbele ei, le citesc cu poftă și-mi doresc, doamne, cum îmi doresc, să fie mulți, tot mai mulți cei care o ascultă și-i urmează sfaturile. Un lucru ce-mi place tare în România, un lucru pe care-l apreciez... Continuă să citești →

Cadoul potrivit

Anul trecut la început de septembrie băteam magazinele în căutare de rechizite și alte cele care să umple cutia de dus la școală. Lista lungă ce trebuia bifată: carioci, creioane, plastilină, lipici, foi și alte câte și mai câte. Anul ăsta, am schimbat școala și am scăpat de listă. Sunt multe, tare multe de spus:... Continuă să citești →

Curiozitatea a ucis pisica

Ieri seară am ajuns acasă după 4 zile de vacanță la Berlin în doi - eu și Ionuț. A fost atât de bine, dar atât de bine, de încă oftez a dor și poftă de ducă. Am pornit seara la drum, eram sigură că o să se lase cu lacrimi și nervi (ora lui de... Continuă să citești →

Când toate se leagă

Nu cred că-i cineva în Timișoara care să nu fi visat cu ochii deschiși la Casa cu iederă. Pe Pârvan, înainte de pod, o casă absolut fabuloasă, acoperită-n verde, în contrast cu blocurile de pe partea opusă. O știu de când eram de-o șchioapă, când am mai crescut și drumurile mă duceau pe lângă ea,... Continuă să citești →

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: