Ce-mi place

Multe și mărunte-s lucrurile care-mi plac și care-mi bucură sufletul. Mărunțișurile găsite prin piețele de vechituri, câte o cană din tablă sau o cratiță ciobită pe care mi-o transformă crețul în glastră, beculețele - oh, beculețe de toate mărimile, pe sfoară sau sârmă, rotunde, colorate sau albe, becuri pentru curte, beculețe de atârnat în spatele... Continuă să citești →

Reclame

Cărțile mele

Și iar au trecut zile multe, prea multe în care mi-am găsit tot altele de umplut timpul și nu am mai dat pe aici. Între timp am sărbătorit pentru a doua oară cei 27 de ani de viață - nu-s doar o dată, vă garantez!, am trăit teatru și performance, am pus țara la cale,... Continuă să citești →

Final de capitol

Cochetez de ceva vreme cu o chestie: să cumpăr cât mai puține lucruri. Să fie puține dar bune și cu banii puși la păstrare să-mi fac alți pitici fericiți (cu o escapadă la Madrid de exemplu). Gândul acesta mi se plimbă-n cap de anul trecut (inspirată de aici), dar în ziua a doua a lui 2017... Continuă să citești →

Despre servicii și alte detalii

Încă nu mi-e dor de unde am plecat. Puține chestii îmi trezesc amintiri plăcute - mai mult papilele gustative au de suferit și cred că am nevoie de încă vreo doi, trei, patru ani să-ncep să duc dorul soarelui și al mării. Aruncați cu pietre, dar mie-mi place griul acesta mai mult ca orice (de-abia acum... Continuă să citești →

Despre obiecte dragi

Și am mai povestit eu și o să povestesc în continuare cui mă ascultă și mă citește despre cât de dragi îmi sunt vechiturile. Mi-am făcut casa muzeu, adun cu drag orice-mi iese-n cale și daca un obiect îmi pică cu tronc fac tot posibilul să-l fac al nostru. E drept, nu prea mai strâng... Continuă să citești →

Gospodinul

Am lângă mine un om fain. Plin de umor, ironic, sarcastic. Nițel împiedicat dar o spun cu drag. Care nu se jenează să spele rufe, să le-ntindă, să le adune. Care gătește mai bine decât mine. Care merge la supermarket sau la piață cu listele mele (cam degeaba, e drept). Hai că-s cârcotașă, dar simțeam... Continuă să citești →

Repetiția-i mama învățăturii

Despre Mame de Poveste, proiect drag și de suflet, am tot scris. I-am dat aripi în urmă cu aproape un an și de atunci a trecut prin tot felul de schimbări, căutându-i și căutându-și forma perfectă. Am început în formatul trei mămici, după un timp am rămas două, apoi, din nou trei. Am crescut ideea,... Continuă să citești →

Pauză și cel mai frumos cort din lume

Mi-a intrat în obicei luatul pauzelor. Probabil mi se trage de la viața printre greci dar cert e că-mi fac bine și le fac bine. Celor doi băieți ai mei. V-am mai povestit eu cât mi-a luat până m-am dumirit și m-am urnit. Până mi-a venit mintea la locul ei și mi-am dat seama că... Continuă să citești →

Semn de primăvară

Am mai povestit eu despre momente cheie și cu alte ocazii. Despre întâmplări, locuri și momente potrivite. Despre cât de bine-mi cad astfel de întâmplări și cum îmi luminează sufletul și-mi înseninează ziua. Marți am dus bunicii la aeroport. Trist moment, ăsta al despărțirii. Trecem prin el de trei, patru ori pe an și niciodată... Continuă să citești →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: