Live, din baie

Gașca de prieteni de-ai lui Ionuț a mai crescut cu un număr. Am fost invitați la ziua unui băiețel în urmă cu vreo două săptămâni, coleg de grădiniță și de atunci Ionuț îl tot aștepta la el acasă. "Să vorbești, mami, cu mămica lui, să vină la noi. Ai vorbit? Când o suni? Hai, mami,... Citește în continuare →

Reclame

Cocoșul, găinile și întrebările lui Ionuț

O prietenă bună i-a adus lui Ionuț o carte ce l-a fascinat încă de la prima citire. Am citit-o, recitit-o, discutat-o, analizat-o. Ca de fiecare dată când dăm peste un autor ce ne place, eu încep sa-i caut toate creațiile - în cazul ăsta s-a dovedit că domnul Sven are o mulțime de titluri. Când... Citește în continuare →

O sâmbătă cu capac

Aici a început furtuna de azi noapte și ploaia mocănită nu s-a mai dat dusă. Perspectivă sumbră de când ne-am trezit: stăm în casă - că ș-așa-i mucos (da, din nou). Fiul meu care e un băiețel minunat și care cooperează de mai mare dragul și-a găsit de lucru: puzzle și lego. Eu mi-am căutat... Citește în continuare →

Caut purice

Ionuț nu tace. De când face ochi de cu bună dimineața până seara când pică lat aud povești din cele mai diverse, schimbă subiectele cu o repeziciune care pe mine una mă amețește (da, da până și pe mine!) și trece printr-un registru de întâmplări fanteziste de mi-e greu să-l urmăresc. Astă seară ne-am cuibărit... Citește în continuare →

‘neațza

Sâmbătă. 6:44. Îl aud cum mă strigă. Încerc să-l ignor, e cald și bine în pat, nu mă grăbesc nicăieri. Strigă. Ignor. Strigă mai tare. - Maaaaaaaaaaaaaaaaaaammmmmiiiiiii!!! Răspund cu juma' de gură (nu, nu vreau să mă trezesc, nu vreau să mă ridic din pat, nu vreau să mă mișc) - Da! - Mammmmmmmmiii, am... Citește în continuare →

TREBUIE să…

M-am săturat până peste poate de domnia lui "TREBUIE". Copilul trebuie să asculte, să mănânce ce-i spunem noi și când îi spunem noi, să se poarte frumos, să se supună, să se îmbrace cum îi spunem, să nu aibă prea multe păreri, să stea cuminte, să stea frumos. Copilul trebuie. Revoltată până sus, sus de... Citește în continuare →

Joaca de-a mama și Ionuț

Luni. O dimineață în care nu mi-am văzut capul de treburi și acum, o după amiază liniștită acasă. Ionuț a făcut toate puzzle-urile pe care le-a găsit, eu am lucrat la un proiect (când e gata, cu focuri de artificii se lasă, vă promit!) și după vreun ceas de fiecare-n treaba lui, îl văd cum... Citește în continuare →

Jocul lui, regulile lui, logica nimanui

Ieri după amiază am rămas în casă, așteptând ploaia. Ionuț s-a jucat de unul singur, eu am rezolvat niște de-ale mele (plus că am citit și vreo trei pagini dintr-o carte de oameni mari) și apoi, așteptând-o pe o prietenă cu a ei fetiță, ne-am așezat la masuța din camera lui. Eu pe bancuță, el... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: