Serbarea noastră

Săptămâna trecută am fost la evenimentul de final de an de la școala lui Ionuț. Nu mă mai satur de momentele petrecute în mijlocul lor! În Grecia Ionuț a avut noroc să meargă la o grădiniță la care serbările erau exact ca și cele de la cea mai faină școală din univers, așa că în... Continuă să citești →

Reclame

Încrederea în sine e un dar

Am început ziua cu noi decizii: - Astăzi îmi aleg singur hainele. Gata, eu aleg cu ce haine merg îmbrăcat la școală! mă avertizează Ion cu noaptea-n cap. - Ok. Știi unde-s. Îl aud cum deschide dulapul, exclamă tot felul, cântă. - Ai ales? - Da. Azi îmi iau tricoul ăsta gri cu dinozauri. -... Continuă să citești →

Câte veri am avut, câte mai avem?

Am dat azi peste articolul ăsta pe blogul Cristinei, după ce ieri mi-au ieșit în cale albume cu poze din anii trecuți. Anii ăia în care am fost într-o continuă vacanță și ne trezeam dimineața când voia Ionuț (adică foarte devreme), porneam la plajă din aprilie până-n noiembrie aproape zi de zi. Au fost vreo... Continuă să citești →

Pită sau volan

Vine la mine-n viteză cu o felicitare făcută de el. O deschid și mă umflă râsul. - Aha, o rulotă... - Visez la o rulotă! Nu-mi doresc altceva decât să avem o rulotă și să călătorim în toată lumea. Noi trei, mereu pe drum! - Wow, asta da dorință. Și eu visez la așa ceva...... Continuă să citești →

De Valentin

Azi am mers împreună, pe jos, până la școală - 2 km și 100 m. De la școală a venit pe jos cu bunu, pe drumul cel lung, alți 2 km și jumătate. Apoi am plecat împreună la ortodont - cu mașină pe care o plătește cardul (pentru că am vrut să fim acolo la... Continuă să citești →

Concluzii

După un weekend în care sentimentele mele s-au plimbat printre amintiri și printre stări care au oscilat de la furie la resemnare, de la bucurie și emoție la supărare și tristețe, pun punct. Subiectul care a aprins discuții e cel al poveștii lui Ionuț cu fosta lui învățătoare, poveste care a apărut pe pagina Ioanei... Continuă să citești →

Starea de bine

Azi, la ora asta trebuia să fim în mașină în drum spre Aiud. Cu oameni dragi, cu prieteni buni. Planurile erau făcute de zile bune, de săptămâni, ce mai. În schimb, suntem acasă. Toți trei și o cicatrice. Acu' două duminici, mai pe seară, Ion se juca la el în cameră, crețul era cu gândurile... Continuă să citești →

Două inimi omul are…

Și cum stăteam noi la ceas de seară - Ionuț construind de zor și eu privindul-l cu drag și cu dureri de spate și altele (că am umblat la proteste și am vrut musai să port încălțări faine și nu neaparat călduroase) ne apucăm de povestit și recuperat orele pe care le-a petrecut fiecare în... Continuă să citești →

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: