Prima zi de mai

Sufăr de ipohondrie. O știu și eu și apropiații mei. Mă panichez la cel mai mic semn de ceva nu-i în regulă și-mi cresc amploarea simptomelor cu o viteză amețitoare. De mă doare capul mai multe zile la rând, mă gândesc la tumori. De mă doare gâtul timp mai îndelungat (adică două zile, nu una)... Citește în continuare →

Reclame

Rugăminte

Mie una, anul ăsta, mi-au cam ieșit pe urechi răcelile lui Ionuț. Nici vara nu am stat mai bine - da, vara lângă mare, aerosoli și băi în două reprize, în fiecare zi!!! iar de când a reînceput grădinița, muci și tușit într-o veselie, fără pauză. Am încercat de toate și am impresia că am... Citește în continuare →

Muci, strănut, tușit și de la capăt (și o amintire de neprețuit)

De săptămână și, Ionuț al meu e mucos și toate cele. A venit într-o vineri de la grădi trâgându-și nasu într-o veselie (și în bluză) și nițel răgușit. La o zi după, am plecat în excursie cu grădinița, un autocar plin ochi de copii ce ne-au înveselit drumul cu tusă pe vreo două'jde și una... Citește în continuare →

Motivul pauzei

Las în urmă o săptămână tare lungă. De duminica trecută piticul s-a umplut de muci, marți l-am dus afară, a alergat ca un cățel scăpat din lesă așa că s-a pricopsit și cu tuse, joi au ajuns ai mei și vineri crețul cel mare s-a pricopsit cu o infecție alimentară ce l-a ținut toată sâmbăta... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: