O sâmbătă cu capac

Aici a început furtuna de azi noapte și ploaia mocănită nu s-a mai dat dusă. Perspectivă sumbră de când ne-am trezit: stăm în casă - că ș-așa-i mucos (da, din nou). Fiul meu care e un băiețel minunat și care cooperează de mai mare dragul și-a găsit de lucru: puzzle și lego. Eu mi-am căutat... Continuă să citești →

Reclame

Caut purice

Ionuț nu tace. De când face ochi de cu bună dimineața până seara când pică lat aud povești din cele mai diverse, schimbă subiectele cu o repeziciune care pe mine una mă amețește (da, da până și pe mine!) și trece printr-un registru de întâmplări fanteziste de mi-e greu să-l urmăresc. Astă seară ne-am cuibărit... Continuă să citești →

‘neațza

Sâmbătă. 6:44. Îl aud cum mă strigă. Încerc să-l ignor, e cald și bine în pat, nu mă grăbesc nicăieri. Strigă. Ignor. Strigă mai tare. - Maaaaaaaaaaaaaaaaaaammmmmiiiiiii!!! Răspund cu juma' de gură (nu, nu vreau să mă trezesc, nu vreau să mă ridic din pat, nu vreau să mă mișc) - Da! - Mammmmmmmmiii, am... Continuă să citești →

Joaca de-a mama și Ionuț

Luni. O dimineață în care nu mi-am văzut capul de treburi și acum, o după amiază liniștită acasă. Ionuț a făcut toate puzzle-urile pe care le-a găsit, eu am lucrat la un proiect (când e gata, cu focuri de artificii se lasă, vă promit!) și după vreun ceas de fiecare-n treaba lui, îl văd cum... Continuă să citești →

Jocul lui, regulile lui, logica nimanui

Ieri după amiază am rămas în casă, așteptând ploaia. Ionuț s-a jucat de unul singur, eu am rezolvat niște de-ale mele (plus că am citit și vreo trei pagini dintr-o carte de oameni mari) și apoi, așteptând-o pe o prietenă cu a ei fetiță, ne-am așezat la masuța din camera lui. Eu pe bancuță, el... Continuă să citești →

Limbi străine și un sfat

Am mai povestit și cu alte ocazii despre cum văd eu lucrurile, dar subiectul e în continuare actual și provocator. Mă oftic și mă revolt, îmi tot șoptesc eu cum că nu are rost, că sunt responsabilă pentru ce simt și nimeni, nimeni nu mă poate scoate din pepeni decât dacă le permit eu și... Continuă să citești →

Dinozaur caută suflet

Statu' acasă multe zile-n șir ne-a amețit complet. După ore-ntregi de decupat, desenat, construit, concursuri de mașini, făcut prăjituri, desene animate, o sută de cărți citite, azi am stat amândoi "degeaba" (descrierea lui Ionuț) și am povestit. - Mami, ce se întâmplă când murim? (ca o paranteză aici, Ionuț a început să aducă în discuții... Continuă să citești →

Despre telefonul care a fost

Am dormit cu vise grele azi noapte, m-am trezit din ceas în ceas și Ionuț m-a trezit de-a binelea pe la 6 cu tusea lui ce nu mai trece. Somnoroasă și pusă pe harță. Crețul, care-i tăcut de obicei dar dimineața și mai și mi-a ignorat încercările de a-l agăța (și enerva). Am bombănit cât... Continuă să citești →

Acești microbi de peste tot

Am dat peste articolul ăsta de cu bună dimineață și râd, râd și nu-mi vine să mă opresc. Un râs de ușurare - cum că nu doar mie mi se întâmplă minuni din astea, nu sunt singură și ce bine e. O pățanie asemănătoare îmi stă de multă vreme-n minte și m-am tot codit de... Continuă să citești →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

ŞI BLONDELE GÂNDESC

o blonda cazuta .... pe ganduri

%d blogeri au apreciat asta: