Sărbători (și amintiri)

Dacă stau acum și privesc în urmă un lucru e clar: pentru mine cele mai frumoase zile de sărbătoare sunt cele pe care le-am petrecut la Cluj, la buna, cu prietenii de pe alee. Simt și acum așa pentru că aveam ani puțini, minte deloc și toată viața înainte? Pentru că fiecare sărbătoare era cumva legată de... Citește în continuare →

Reclame

7

În urmă cu șapte ani, între o miercuri și o joi, dinspre 10 înspre 11 (martie) m-au apucat niște dureri. Eu credeam că-s ale facerii, crețul încerca să mă liniștească și să dea vina pe o pizza mâncată cu prea mare poftă cu o seară înainte. Pe la miezul nopții, săpasem un tranșeu dinspre dormitor... Citește în continuare →

de Crăciun

În ultimii opt ani mă prindea pofta de Sărbători de prin octombrie și așteptam și număram zilele până la început de decembrie când veneam acasă. Am petrecut destule finaluri de an departe dar mereu am fost înconjurată de oameni dragi și faini și mereu mi-am spus că nu contează unde sunt atâta timp cât mi-e bine. Dar adevărul e că nici o... Citește în continuare →

1 iunie

Nu știu voi, dar eu când îmi amintesc de Ziua Copilului de pe vremea... mea simt miros de vată de băț. Îmi sar în minte imagini din Parcul Copiilor din Timișoara, ăla de pe vremuri când încă mai exista un trenuleț pe șine și tunel ce te băga în sperieți. Parcă văd, așa ca prin... Citește în continuare →

Moș cel încurcat

Ăsta e primul decembrie dintr-un șir de 5 pe care-l petrecem în Grecia. De obicei, prima lună de iarnă ne prinde cu bagajele făcute în drum spre Viena sau Timișoara. Anul acesta însă am amânat plecarea - din motive care la ora asta îmi par unul mai stupid ca altul și sărbătoarea lui Nicolae ne-a... Citește în continuare →

Premieră

După ce am trăit zile ca-n sâmbăta de pomină, ați crede că mi-a pierit cheful de copii în vizită. Da' de unde și vezi de treabă, ce-am testat acasă a fost cu copii greci, musai, musai să văd care-i situația cu cei de-ai mei. Pe sâmbătă seara l-am programat pe prietenul de pentru totdeauna a... Citește în continuare →

1 AN (și ce an!)

Anul trecut pe vremea asta am ajuns din click în click pe pagina de facebook a Work At Home Moms România. Habar nu am de la cine am pornit, cert e că mi-a plăcut mult ce am găsit. Eram în faza în care căutam de zor inspirație și idei - ce aș putea face ca... Citește în continuare →

Acești microbi de peste tot

Am dat peste articolul ăsta de cu bună dimineață și râd, râd și nu-mi vine să mă opresc. Un râs de ușurare - cum că nu doar mie mi se întâmplă minuni din astea, nu sunt singură și ce bine e. O pățanie asemănătoare îmi stă de multă vreme-n minte și m-am tot codit de... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: