#VremPiste pentru biciclete

Pe vremea când îmi făceam veacul și lăsam să treacă zilele tihnit, în orășelul din Grecia care n-avea nici trotuare, de piste de biciclete nici nu putea fi vorba, visam să fiu aici. După 2010 când noi doi ne-am făcut trei și veneam la Timișoara de câteva ori pe an, trăiam cu impresia că iarba... Citește în continuare →

Reclame

Odiseea încălțărilor

Când vine vorba de pantofi, sunt o femeie obișnuită cu o veșnică problemă: n-am destui. Mi-aș cumpăra câte o pereche în fiecare zi chiar dacă dulapul mi-e deja (prea) plin. Nu-s pretențioasă, nici un stil anume nu am - îmi pot fura ochii o pereche de balerini și cu siguranță în același moment oftez după... Citește în continuare →

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Me and my monkeys

Times are bad. Children no longer obey their parents, and everyone is writing a book.

%d blogeri au apreciat asta: